Daniel Săuca
(Auto)ironic, nu de puține ori, la rubrica de față, am notat că-mi scriu textele din „buncărele Zalăului”. Dar subiectul nu e de râs. Firește, că de aia trăim în România, stăm prost și la acest capitol. Și raportăm asta cu mândrie patriotică. „În România, doar 3,21 la sută din populație se poate adăposti în caz de conflict armat, adică 611.922 de persoane. Din totalul de 5072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2543 sunt neoperaţionale (50,14 la sută)”(stirileprotv.ro). Ce să vezi, adăposturile sunt obligatorii (pentru cine, totuși?): „Raed Arafat: Adăposturile de protecţie civilă sunt obligatorii / În România, numărul lor este insuficient, iar multe nu sunt funcţionale” (hotnews.ro). Oare în Sălaj, în Zalău, cum stăm cu buncărele, pardon adăposturile de protecție civilă? Mă gândesc că nu mai bine decât la nivel național. M-am întrebat: oare câți dintre noi știm unde să ne adăpostim (dacă mai apucăm) în caz de război, calamități? Oare ne-a informat cineva? Parcă îmi aduc aminte de ceva „campanii” de informare despre cutremure… Evident, e prea puțin. Altfel, să curgă știrile: „România stă dramatic în caz de război. Avem de 10 ori mai puține adăposturi ca Finlanda. Doar 3 la sută din populație are loc. Situație critică în Capitală și jumătate de țară” (spotmedia.ro). „Statistică alarmantă. Românii nu au unde să se adăpostească în caz de război. Doar 3 la sută din populație are loc în adăposturi” (antena3.ro)… Și speranțele. Că nu vom avea parte de războaie, cutremure, inundații. Rugați-vă, așadar, poate, poate… Sunt anacronic, oare, dacă întreb și cum stăm cu pregătirea populației pentru război? De serviciul militar obligatoriu nu întreb nimic, să nu mă trezesc cu înjurături. O zi liniștită!